Marea Unire din 1918
Evenimet istoric in urma caruia toate provinciile locuite de romani s-au unificat intr-un singu stat national, Romania, a fost provocat de trei factori principali: contextul ideologic, politic si militar european, prezenta pe scara larga a sentimentului national in randul populatiei romanesti si actiunea politica decisa a elitelor din Regat si din Austo-Ungaria.Procesul de unire a inceput inca din tipul razboiului , s-au conturat programele politice care vor sta la baza actiunilor nationale romanesti din Basarabia, Bucovina si Transilvania.
Din bun inceput acestea isi doreu: obtinerea de drepturi nationale pentru etnicii romani din Rusia sau Austro-Ungaria. S-a cerut dreptul de folosire a limbii romane in administratie si justitie, invatamant in limba materna, reprezentare proportionala in toate domeniile vietii publice. Argumentatia ce statea la baza acestor revendicari era una de oridn istoric si demographic, venind in prelungirea programelor elaborate in cursul secolului al XIX-lea de elitele romanesti din afara teritoriului Romaniei.
La inceputul anul 1917, programele nationale se radicalizeaza si trec spre etapa a doua. In contextual destramarii Imperiului Rus si al activizarii elitelor nationale din monarhia dualista, romanii de acolo revendica dreptul la autonomie politica pentru provinciile populate de romani, pastrand argumentatia traditionala, istorica si demografica.
Faza a treia, in definirea obiectivelor politice romanesti s-a desfasurat in anul 1918. Din acest moment se adopta ca argument principal idea autodeterminarii, care circula acum pe plan international. In baza ei, reprezentantii romanilor cer independenta provinciilor in care etnicii romani erau majoritari.
