Fluviu Colorado

 Raul colorado are lungimede  2.740 Km ,suprafata bazinului 635.000 kmp si este stbate America de Nord pina la gura de revarsare mai strabate si o mare parte din Mexic

         Colorado impreuna cu Columbia sunt cele mai mari fluvii ale   continentului nord-american, avand directia de curgere spre Oceanul Pacific. Izvoarele sale se gasesc in Muntii Medicine Bow, sub Clark Peak (3.952 m) din Muntii Stancosi, in perimetrul Parcului National al Muntilor Stancosi. Inainte de a iesi din grupul compact muntos, primeste pe stanga pe Gunnison si, ceva mai jos, dupa ce intra in statul Utah, din dreapta, pe Green River-cel mai mare afluent (1.175 km), mai lumg decat insusi riul Colorado in punctul de confluenta cu acesta. Green River izvoraste din muntii Wind River (4.202 m) si Wyoming (3.479 m), apoi strabate un podis inalt  (2.000 m), teritoriul unei rezervatii naturale (Dinosaur National Monument), alte culmi muntoase pana ajunge sa-si uneasca apele cu Colorado.

        Un alt afluent destul de lung (580 km), al riului Colorado este San Juan, care izvoraste din Muntii Juan. La circa 100 km avale de confluenta cu San Juan, dupa ce trece in statul Arizona, Colorado strabate Marble Canyon. Intre Marble Canyon si celebrul Grand Canyon, care urmeaza, primeste pe stinga afluentul Little Colorado

care dreneaza partea partea de sud-vest a Podisului Colorado.

         Dupa confluenta cu Little Colorado, fluviul formeaza cel mai mare canion din lume (Grand Canyon)-situat intre podisurile secundare- Kaibab in mord si Red Butte in sud-cu o lungime de 450 km, latime intre 6 si 30 km si adincime de pana la 1.600 m.

Babilonia antic

     De-a lungul celor 2 mii de ani ai istoriei sale ,Orasul antic Babilon a fost de doua ori capitala unui mare imperiu ,legendary pentru splendoarea sa .Insa babilonienii au facut si importante progrese intelectuale si stiintifice .

               In  comparatie cu primele mesopotamiene Sumer si Akkad ,babilonum a aparut mult mai tarziu ,amintit pentru prima oara in sec al 23-lea i.e.n.El a devenit cu adevarat important abi dupa 1900 i.e.n. cand un grup de triburi semitice ,amoritii,au ocupat Sumerul.In cativa ani,Babilonul a devenit capitala micului regat amorit ,care s-a extins si sub domnia lui Hammurabi, s-a transformat  intr-un imperiu  care a ocupat sudul Mesopotamiei si o parte din nordul Asiriei .

            Ierarhia sociala complicata si bunastarea economica a Babilonului  reies din documente de lut scrise pe tablite de lut ,descoperite in palatul din Mari al lui Hammurabi.Ele sunt redate si inscris pe pilonii ridicati in intreg imperiu .Desi imperiului lui Hammurabi s-a destramat curand dupa moartea sa ,Babilonul a ramas un oras important –in asa masura incat toata partea de sud a Mesopotamiei o numim Babilonia .Bunastarea orasului se datora asezarii strategice pe raul Eufrat ,care I-a permis sa detina controlul asupra cailor de comert care treceau prin sudul Mesopotamiei.chiar din acest timp Babilonul avea si un statul special de centrul religios si de educatie .Dupa cucerirea Mesopotamiei ,babilonienii si vecinii lor asirieni  din nord au preluat  cultura  din Sumer si Akkad adoptand limba akkadiana,pastrand miturile sumerienilor si inchinandu-se zeilor lor.Insa Hammurabi a schimbat oranduiala religioasa,ridincandu-l pe Marduk ,zeul orasului Babilon in pozitia  de conducator al pamteonului Sumerian ,sustinand ca aceasta este dorinta zeitatilor implicate! Cu timpul ,credinta in suprematia lor Marduk a prins radacini si Babilonul a devenit un oras sfant centru cultural si o metropolo bogata .

Auguste Renoir

                       

                Auguste Renoir îşi face apariţia în artă ca impresionist.Cariera sa de artist începe foarte devreme în condiţii defavorabile, aproape patetice şi se termină în ajunul morţii. Renoir trăieşte şaptezeci şi opt de ani din care mai bine de şaizeci îi petrece într-o muncă încordată.

        El se naste in anul 1841 la Limojes şi este fiul unui croitor foarte sărac. La 15 ani intră într-o fabrică de porţelan ca decorator, apoi pictează evantaie.Dar din această ocupaţie nu ajunge să işi câştige pâinea zilnică.

                Insa la 

 20 de ani intră în atelierul lui Gleyre,unde întâlneşte  pe Monet,pe Bazille şi pe Sisley şi astfel se leagă între ei prietenia din care va ieşi primul grup de impresionişti. Spre deosebire de ceilalţi el este instinctiv,nu dispreţuieşte nici tradiţia nici trecutul ca atare. Încă o diferenţă între el şi ceilalţi impresionişti ,diferenţă din care va decurge, ca o consecinţă şi desparţirea lor-ceea ce îl atrage mai puternic  ca subiect este nudul,trupul uman mai ales cel al femeii, pe cand restul impresioniştilor sunt preocupati îndeosebi de subiecte din natură,adica de diversele forme de peisaj.

                Alături de această temă pe care o tratează de nenumărate ori el studiază şi floarea.Obişnuia sa spună că pictează flori ca o pregătire în vederea redării carnaţiei feminine.Imediat ce ajunge in posesia tehnicii impresioniste se opreşte la tema ce joacă un rol esenţial în evoluţia şcolii:redarea aspectelor unui oraş.

                La 40 de ani merge în Italia, la Pompei unde studiază faimoasele decoraţii ale romanilor din primul secol al imperiului lor.Îşi dă seama de neajunsul suferit de pictură din pricină că desenul fusese neglijat de către impresionişti.Ajunge la concluzia că impresionismul greşise şi pentru prima dată începe să fie nesigur,să-şi pună întrebări,să aibă nelinişti.

                Puţin câte puţin se îndreatpă către acea ultimă fază a carierie sale,în care nudul deţine rolul principal.De tânăr se îmbolnăveşte de reumatism deformant,iar mâinile îi sunt înţepenite şi aproape că nu se mai poate servi de ele.Totuşi pasiunea pentru pictură e aşa de mare încât inventează tot felul de mijloace ca să continue să picteze chiar în situaţia teribilă în care se afla.Uneori prietenii îl surprindeau cu pensula legată de mână pe care o purta cu infinită greutate,în timp ce cineva îi mişca şevaletul în directia pe care o indica artistul.Spre sfârşitul vieţii a facut şi sculptură.Ajunsese să conducă în aşa fel pe unul din ajutoarele sale cu mâna şi cu un bastonaş,încât făcea operaţia pe care o dorea Renoir.Sculpturile acestea trec cu drept ca opere autentice ale acestuia,deşi mâinile sale aproape nici nu le-au atins.