Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.

Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi.
Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Cauze
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal.
Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala, riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.

Afectiunele supurative locale (Furunculul sau furunculoza)

Furunculul sau furunculoza

   Furunculul constitue o inflamatie acuta supurativa a foliculului pilos si tesuturiloe din jurul lui.Progresind,inflamatiea cuprinde glanda sebacee si tesutul conjunctiv din apropiere.Aceasta inflamatie este provocata mai des de stafilococul auriu si mai rar de stafilococul alb.
    Pelea murdara si microtraumatismul contribute la declansarea afectiunei.Un rol important in aparitiea furunculelor si furunculozei joaca slabirea fortilor protectoare ale organismului in urma afectiunilor cornice epuizate,avitaminozei,diabetului s.a..
    Furunculul si furunculoza sin tuna din cele mai des intilnite afectiuni supurative.
    Modificarile histologice in faza inicipienta se caracterizeaza prin formarea pustule in orificiul foliculului.Pustula contine leucocite neutrofile,un numar mare de stafilococi si fibrin.Mai tirziu stafilococi,coborind in foliculul pilos pina la corpii mamelari si provocind inflamatiea lui,duc la formaria infiltratului inflamator si la ncrozarea ultrioara a tesuturilor din jur.Impreujurul zonei de necrozei tesutului conjunctiv este supus unei lize purulente,in urma cariea se formiaza puroi.Exudantul purulent se acumuliaza sub epiderm,in jurul orificiului follicular,iar apoi impreuna cu dopul necrotic si firul de par destrus ese afara.Din stratul granulos care umple defectul tesuturilor se formiaza cicarticiea.
      Tablou clinic. In jurul firului de par se formiaza o pustule mica cu un infiltrate inflamator mic sub forma de nodul.In aceasta prioada bolnavul simnte un prurit usor si intepator.Peste 24-48 de ore se formiaza un infiltrate inflamator,care ar forma de con si se inalta de asupra nivelului pelii,Peliea de asupra infiltratului se inroseste si devine foarte sensibila la atingere.In virful infiltratului se afla o colectie mica de puroi,avind un punct negru(necroza) in centru.Mai tirziu pustule se sparge de obicei si se usuca,peste 3-7 zile infiltratul este supus unei lize purulente,iar tesuturile necrotizate impreuna cu resturile firului de par sint eliminate impreuna cu puroiul.Plaga supurativa aparuta se curate se imple cu tesut granulos si se vindeca.Dupa eliminaria puroiului edemul si infiltratia din jurul plagi diminuiaza cu incetul,dureria dispare.In locul inflamatiei ramine o cicatrice mica,albicioase,putin excavate.

Republica Moldova din punct de vedre Istoric și Politic

Republica Moldova este un stat situat în estul Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Frontiera cu România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la Dunăre pe o fâşie de 200 m la extrema sa sudică (Giurgiuleşti).În partea estica se afă rîul Nistru care despare acest stat de Ucraina pe o distanță foarte mare.Limba de stat este limba Romînă.

Republica Moldova are un teritoriu în stânga Nistrului (Transnistria), locuit în majoritate de moldoveni (42%), si în proporţii relativ egale de ruşi şi ucraineni. Acesta este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni, care şi-a autoproclamat independenţa sub numele de Republica Moldovenească Nistreană.

În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci. Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost invadată pe parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim locuitorii Rusiei kievene şi mongolii.
În Evul Mediu viitoarea provincie Basarabia (care cuprindea iniţial sudul actualei Basarabii cunoscut şi ca Bugeac), apoi partea dintre Prut şi Nistru a Moldovei şi Ţinutul Herţei) constituia partea estică a Ţării Moldovei. În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a trecut sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, Basarabia a intrat în componenţa Imperiului Rus.
Republica Moldova s-a aflat sub ocupaţie rusească în perioada 1812-1918, iar între 1940 şi 1991 a fost din nou ocupată si încorporată în cadrul Uniunii Sovetice. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent.