De obicei când rostim cuvântul
"alcool" ne gândim la spirtul medicinal sau la băuturile spirtoase,
dar aceste tipuri de alcooli conţin o anumită substanţă orga-nică numită
etanol. Alcoolii sunt unii dintre cei mai utilizaţi şi cunoscuţi compuşi
chimici. De fapt un alcool este un compus organic care are cel puţin o grupare
hi-droxil legată de un atom de carbon saturat. Dintre aceştia fac parte
metanolul, e-tanolul, butanolul şi propanolul, aceştia formând serii omoloage.
Proprietăţile
alcoolilor
Alcoolii alifatici pot exista în
forme izomerice începând de la propanol în sus. Alţi compuşi, ca fenolii sau
enolii, pot conţine grupe de hidroxil, dar din cau-ză că sunt ataşate direct
carbonilor nesaturaţi se pot comporta diferit. În fenoli şi e-noli electronegativitatea
puternică a atomilor de oxigen face ca acesta să atragă e-lectroni din inelul
aromatic sau din legăturile duble, ca şi din atomii de hidrogen din grupările
hidroxil. Acest lucru face ca legătura carbon-oxigen să fie mai puter-nică şi
astfel să reacţioneze mai greu cu alţi compuşi.
Alcoolul benzilic este considerat un
alcool deoarece, chiar dacă are structură un inel aromatic, gruparea hidroxil
nu este legată direct de acest inel. Anumiţi alcooli sunt complet miscibili în
apă în orice proporţii. Acest lucru se datorează puternicii Punţi de hidrgen
care se stabileşte între oxigenul puternic electronegativ (din hi-droxil) şi
hidrogenul ionic din apă.
Moleculele de apă sunt atrase mai tare de
moleculele de etanol decât între ele. Din acest motiv etanolul amestecat cu apă
produce un amestec care are volumul mai mic decât suma celor două lichide luate
separat. Puterea acestei atracţii dintre moleculele de etanol şi apă le împinge
mai aproape scăzând astfel volumul ames-tecului şi crescând densitatea
acestuia, în ciuda faptului că etanolul are densitatea mai mică decât cea a
apei. Etanolul (şi alţi compuşi) formează astfel ceea ce se nu-meşte un amestec
azeotropic cu apa. Chiar dacă cele două
substanţe au puncte de fierbere diferite (78 respectiv 100 grade Celsius)
puterea atracţiei între ele le fa-ce ca la temperatura de 78,1 grade Celsius
ele să se distileze împreună ca un ames-tec compact.
Alcoolii mai uşori (metanol, etanol) sunt
lichide mobile la temperatura camerei. Înaintând în seria omoloagă, cu cât
numărul atomilor de carbon creşte, alcoolii au tendinţa de a forma lichide mai
vâsocase, chiar solide moi. De asemenea, punctele de fierbere şi topire cresc
odată cu creşterea număruli de atomi de carbon.
Răspândirea
şi producerea alcoolilor
Alcoolii se găsesc într-o
varietate de situaţii.
Etanolul se poate produce natural, ca
zaharuri din fructele răscoapte cu ajuto-rul enzimelor în procesul de
fermentaţie. Aceasta este baza industrei bauturilor alcoolice, chiar dacă aici
se folosesc mult mai multe ingrediente şi procesul este realizat cu grijă.
Etanolul se poate obţine industrial din reacţia etenei cu apa prin procesul de
hidratare.
Metanolul este produs prin reacţia
monoxidului de carbon cu hidrogenul. Aceste două substanţe sunt obţinute
industrial din metan (gaz natural) şi apă. A-mândouă reacţiile se realizează în
condiţii speciale de presiune şi temperatură, în prezenţă de catalizator.
Un alt alcool important din punct de
vedere industrial este alcoolul izopropilic. El este un produs secundar al
industriei petrolului, folosit ca solvent.
Alţi alcooli naturali sunt mentolul, care
dă gumii de mestecat şi altor produse aroma şi gustul specific şi glicerolul
(trihidroxipropanul). Glicerolul se găseşte în stare naturală în grăsimi
vegetale sau animale, dar este şi un produs secundar al in-dustriei săpunului.
În intestinul uman grăsimile se transformă în glicerol şi acizi graşi, după
care se refac în grăsimi.
Importanţa
alcoolilor
Alcoolii sunt foarte buni solvenţi,
de aceea din ei se produc detergenţi, par-fumuri, vopsele şi multe altele. Un
amestec de metanol şi etanol este vândut ca solvent, care conţine colorant şi
are un miros specific cu rol de a proteja cumpără-torii. Etanolul şi metanolul
sunt doi dintre cei mai importanţi alcooli.
Alcoolul izopropilic este un solvent
industrial foarte cunoscut, câteodată folosit ca o variantă mai ieftină a
etanolului. De asemenea etanolul are un puct de topire foarte scăzut, ceea ce
determină folosirea lui în termometre de temperaturi extrem de mici.
Alcoolii se folosesc ca produşi
intermediari, în sinteze în chimia organică. Tot aceste substanţe chimice se
folosesc la curăţarea produselor petroliere din combus-tibili, în special în
Brazilia.
Glicerolul are aplicaţii în medicină şi,
ca şi glicolul etenic, se mai găseşte în componenţa explozivelor.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu